Despre comuna Țuțora

Țuțora este o localitate în județul Iași, România, care s-a numit pe vremuri Cecora. Întemeierea Ţuţorii nu a fost întâmplătoare. Locul oferea mari oportunităţi pentru practicarea agriculturii (fertila luncă a Prutului fiind bogată în pământ arabil și pășune), cât și pentru comunicare, cea din urmă premisă fiind caracteristică regiunii încă din antichitate, șesul Prutului constituind o importantă arteră de circulaţie ce lega porturile Mării Negre cu adâncul getic.

Prima sa atestare documentară se conţine într-un act din 5 aprilie 1448 . După cum era de așteptat, statutul iniţial sub care apare este cel de văd și vamă domnească la trecerea Prutului, în calea amintitului drum comercial. Menţiunea este prilejuită de scutirea de vamă « la vadul de la Ţuţora », acordată mănăstirii Pobrata de către domnitorul Petru Aron, unchiul lui Ştefan cel Mare. Datorită priveliștii pitorești, dar și pentru poziţionarea sa strategică, curtea domnească a decis să transforme Ţuţora în loc de refugiu pe timp de pace cât și atunci când asupra capitalei se abăteau diferite pericole: războaie sau epidemii, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, pe timpul lui Gheorghe-vodă Ghica, în 1737, când domnitorul își muta curtea la Ţuţora «pentru a se feri de ravagiul ciumei din Iași», iar în vara anului următor «ca să se mai răcorească de boală» . În apropierea satului a fost ucis în noaptea de 1 septembrie 1552 voievodul Ștefan Rareș. În prezent, satul Ţuţora este reședința comunei cu același nume.

Delimitarea teritoriului

Din punct de vedere geografic, satul Ţuţora se află la limitele estice și nord-estice ale judeţului Iași și ale ţării. Situată la numai 20 de km sud-est de Iași, la contactul dintre Câmpia Moldovei și Podisul Central Moldovenesc, pe malul drept al Prutului, în partea de sud-sud vest este flancat de Coasta Iașilor, pe linia dealurilor: Osoi, Chiperești, Dealul Doamnei, Tomești, Vlădiceni, Ciurea etc. Suprafaţa comunei Ţuţora este de 3807 hectare, iar comuna este străbătut de văile Prutului, Jijiei și ale Bahluiului.

Vecini satului Ţuţora sunt:
Nord – comuna Ungheni;
Sud – comunele Comarna, Prisecani;
Nord-Vest – comuna Holboca;
Vest – comuna Tomești;
Est – Republica Moldova.

Componenta teritorială este alcătuită din:

• Ţuţora
• Chiperești
• Oprișeni

Clima

Poziţia geografică a zonei Ţuţora imprimă climei un pronunţat caracter temperat-continental, cu ierni lungi și geroase, veri călduroase, anotimpurile de tranziţie – primăvara și toamna – fiind singurele bogate în precipitaţii. Datele înregistrate la staţia meteorologică din Iași ne indică maxime absolute în jur de 40°C, în cursul verilor călduroase și secetoase, iar minimele, în jur de minus 30°C, rezultând o amplitudine de cca. 70°C. În linii mari, zona se încadrează în climatul general al judeţului, cu variaţii minime de câteva grade.

O particularitate a acestei zone o constituie și inversiunile termice, datorate maselor de aer care pendulează pe văile Prutului și Jijiei, culoare de drenaj, care fac ca temperatura să scadă și mai mult. Așa se explică faptul că în ianuarie 1985 s-au înregistrat valori de minus 32° C. Nu întâmplător, șoselei care traversează șesul dintre Prut și Jijia, între localităţile Ţuţora și Chiperești, i s-a dat de către localnici denumirea de „Şoseaua Rece”, datorită curenţilor de aer care se formează aici.

Vânturile caracteristice acestei zone, secetele, ploile cu grindină, furtunile mari și brumele timpurii sunt fenomene hidrometeorologice destul de frecvente.

Hidrologie

Poziţia geografică, relieful și, mai ales, factorii climatici se reflectă puternic în regimul hidrografic al râurilor, care se caracterizează printr-o alimentare pluvionivală accentuată generând mari variaţii de nivel și debit, variaţii ce dau naștere la viituri și inundaţii cu efecte negative asupra economiei, precum și printr-o eroziune puternică, exprimată în turbiditatea ridicată a apelor.

La suprafaţă, apa se prezintă sub formă de râuri, pârâie, lacuri, bălţi etc. Râurile reprezintă cea mai însemnată sursă hidrografică a localităţii Ţuţora, caracterizându-se printr-un regim cu frecvente și accentuate variaţii de nivel și debit, care se alimentează din ploi și zăpezi, fie pe cale pluvială, fie pe cale subteran-moderată.

Principala arteră hidrografică, ce udă zona Ţuţora, este Prutul, cunoscut în Antichitate sub numele de Pyretus. Izvorăște din Carpaţii Păduroși, Masivul Cernahora (Cernagora), având o lungime de 989 km. Principalul afluent al Prutului este Jijia. Pentru protejarea satelor s-a construit canalul Chiperești-Prut, care preia o parte din excesul de apă, în timpul inundaţiilor.